Prevenţia şi reechilibrarea sistemului de sănătate sunt ţintele declarate ale ministrului sănătăţii, în noul său mandat. Acestea au făcut obiectul unui preambul la semnarea protocolului dintre MS şi asociaţiile de pacienţi. Mai multe detalii ne oferă Dan Dumitru Mihalache. 

A XV-a Conferinţă Naţională de Stroke cu participare internaţională, desfăşurată recent, a echivalat cu un congres european, prin dimensiunile şi importanţa subiectelor abordate, precum şi prin participarea unor specialişti reprezentativi din domeniu. Concluziile formulate de dl acad. Constantin Popa, preşedintele conferinţei, sunt însoţite de o relatare de la eveniment, semnată de dna dr. Maria Dragotă.

Deoarece există încă o insuficientă cunoaştere privind poziţia, capacităţile şi activităţile centrelor şi laboratoarelor naţionale de referinţă ale bolilor microbiene, dl dr. Viorel Alexandrescu le detaliază, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

Conceptul de boală genomică a fost introdus în 1998 de James Lupski, pentru descrierea afecţiunilor genetice produse prin rearanjarea structurii genomului uman. La rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic explică mecanismul general de producere şi trece în revistă câteva din aceste afecţiuni.

Obezitatea este o ameninţare majoră pentru sănătate, în întreaga lume. Asocierea acesteia cu diferitele forme de boli cardiovasculare este complexă, probabil ca urmare a numeroaselor mecanisme fiziopatologice implicate. Acestea sunt descrise în articolul semnat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu.

Capitala a găzduit a 12-a Conferinţă Naţională de Aterotromboză, organizată de Societatea Română de Cardiologie şi Asociaţia Naţională Română de Stroke (AVC). Reuniunea a prilejuit dezbateri privind procesul aterotrombotic, la care au participat specialişti cardiologi, neurologi, diabetologi. Cele mai importante aspecte, în relatarea semnată de dna dr. Mihaela Sălăgean şi dl prof. dr. Eduard Apetrei.

Sarcina induce modificări adaptative complexe la nivelul aparatului respirator. Asocierea unei boli pulmonare cu gestaţia, interacţiunile care se stabilesc între cele două entităţi influenţează nefavorabil evoluţia fătului şi a gravidei, gravitatea afecţiunii respiratorii cresc semnificativ morbiditatea şi morta­litatea materno-infantilă. Cele mai importante afecţiuni respiratorii ce survin în graviditate sunt descrise în articolul semnat de conf. dr. Anca-Daniela Stănescu, dr. Mircea Octavian Poenaru, dr. Denise Diaconescu şi prof. dr. Dimitrie Nanu.

Pentru a cincea oară consecutiv, la sfârşitul lunii februarie a fost marcată Ziua Internaţională a Bolilor Rare. Despre problematica lor complexă, în relatarea dnei dr. Maria Dragotă de la conferinţa organizată la INCDI „V. Babeş“ din Bucureşti.

Despre complicaţiile asocierii obezitate–afecţiuni cardiovasculare, dar şi despre „paradoxul obezităţii“, citiţi în articolul semnat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu.

Boala inflamatorie intestinală cuprinde un spectru larg de afecţiuni, entităţile principale fiind boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică. Anticorpii evidenţiaţi în aceste afecţiuni şi valoarea lor pentru diagnostic constituie subiectul articolului semnat de dl conf. dr. Manole Cojocaru.

La a 66-a sesiune a Adunării Generale a ONU, agenda dezbaterilor a inclus o serie de subiecte „fierbinţi“, dintre care de larg interes – amploarea bolilor netransmisibile la nivel global. Despre Raportul OMS pe această temă şi declaraţia politică privind prevenţia şi controlul bolilor netransmisibile adoptată la reuniunea de la New York, puteţi citi mai mult în sinteza semnată de dna dr. Maria Dragotă.